Grădina lui Peticel
 

After school de inspirație Waldorf
 

Grădina lui Peticel este un after school inspirat de principiile Pedagogiei Waldorf și de viziunea antroposofică a lui Rudolf Steiner. Nu ne-am dorit să fie doar un loc în care copiii sunt supravegheați după terminarea programului școlar, ci un spațiu în care ei să poată crește, descoperi, crea și se bucura de copilărie.

Aici, educația nu se oprește odată cu terminarea orelor. Copiii au parte de activități care susțin dezvoltarea lor armonioasă, de timp pentru joacă și explorare, de experiențe creative și de un mediu în care fiecare copil este văzut în unicitatea sa. Atunci când este nevoie, experiența noastră în psihoterapie analitică și psihopedagogie ne permite să oferim și sprijin psihologic și educațional.
 

Cum a apărut Grădina lui Peticel?
 

Grădina lui Peticel a apărut, înainte de toate, dintr-o nevoie foarte simplă: ne doream un loc în care să ne putem duce propriii copii cu încredere.

Pe atunci, auzeam peste tot expresia „viață după școală” și ne gândeam cât de bine sună în teorie și cât de ușor poate ajunge, în realitate, să însemne doar „muncă după muncă”. Ne doream altceva. Un loc în care copiii să nu simtă că, după școală, începe încă o perioadă de obligații, ci una în care să aibă timp să respire, să se joace, să creeze și să fie copii.  Așa a apărut ideea: „Ce-ar fi dacă, în loc să ne angajăm în altă parte și să ne ducem copiii la un after school, am deschide noi unul, exact așa cum ne-am dori să fie?” Și am făcut-o.
 

Au trecut de atunci 9 ani frumoși, în care Grădina lui Peticel s-a transformat și s-a dezvoltat împreună cu noi și cu copiii care i-au trecut pragul.

Am început cu doar patru copii, dintre care doi erau ai noștri. Am ajuns, treptat, să avem două grupe, iar apoi un spațiu mai mare, o casă și o curte în care puteau încăpea din ce în ce mai mulți copii.
 

Au fost ani cu multe încercări, dar și cu multe bucurii. Am învățat din mers ce înseamnă să construiești un astfel de loc și, mai ales, am învățat de la copii. 

Am văzut copii care au venit atunci cînd erau foarte mici și au crescut alături de noi. I-am văzut transformându-se, devenind mai siguri pe ei, mai independenți, mai curajoși. Am cunoscut familii care au rămas aproape și oameni care, într-un fel sau altul, au devenit parte din povestea Grădinii.

Și poate că cel mai frumos lucru este că locul s-a schimbat mereu odată cu oamenii care au venit în el.
 

Uneori glumim spunând că avem o casă vie. O casă care se transformă în funcție de nevoile copiilor. Într-o perioadă am amenajat un loc de joacă devenit între timp loc de discuții serioase. Biblioteca s-a mutat în altă cameră și a fost înșocuită de șinele de tren de lemn, spațiile s-au schimbat, curtea a căpătat alte forme, iar lucrurile au fost mereu reașezate, organic în funcție de nevoile copilor.

Nimic nu a rămas definitiv, poate doar dragostea și dăruirea noastră.
 

Poate tocmai de aceea Grădina lui Peticel nu seamănă cu un loc construit după un plan care trebuie respectat cu orice preț. Este mai degrabă un loc care crește. Ca o grădină adevărată. Iar într-o grădină nu toate plantele cresc la fel, nu toate înfloresc în același timp și nu toate au nevoie de același lucru. Unele au nevoie de lumină, altele de umbră. Unele cresc repede, altele au nevoie de ani. La fel sunt și copiii. Iar ceea ce ne-am dorit încă de la început a fost să avem un loc în care fiecare copil să poată crește în ritmul său, fiind în același timp însoțit, văzut și susținut.